Obiceiuri de Sfantul Andrei

Sarbatoarea Sfantului Andrei (30 noiembrie), cel care a predicat in primele decenii dupa nasterea lui Isus pe teritorului Daciei, s-a suprapus pe sarbatoarea unei mari divinitati precrestine, personificare a lupului. Numele zeului geto-dac nu se mai cunoaste, insa au dainuit o multime de traditii si obiceiuri, care nu au valente crestine. 

In Oltenia, copiii taie ramuri de pomi fructiferi si le pun in apa, in casa, sa infloreasca pana de Sf Vasile pentru a putea sorcovi cu ele. 

Cititi si Spiridusii pregatesc Craciunul

             Buesti, un sat din Baragan. La ei vine Mos Craciun?

             Pusculita Mosului e un pic mai plina 

 

In Bucovina, femeile nu torc cu cateva zile inainte, iar  de Sf Andrei nu matura, nu duc gunoiul din casa, nu se piaptana pentru a nu aduce lupul prin apropiere. In seara de 29-30 noiembrie are loc o petrecere, gen Revelion cu mancare si bautura multa. Baietii neinsurati, care participa, aduc in caciuli capatani de usturoi si le pun intr-o covata. In timp ce tinerii petrec, o batrana pazeste covata plina de usturoi, toata noaptea, la lumina unei lumanari. A doua zi, in zori, tinerii se prind in hora si este "jucata" covata de un flacau. Usturoiul este impartit la toti care au participat si dus acasa cu mare grija, pus la icoane, folosit ca leac impotriva bolilor sau pentru descantece si vraji. Astfel in unele localitati cand fetele sosesc acasa de la Pazitul usturoiului, seamana un catel de usturoi priveghiat toata noaptea, intr-un cocolos de aluat. Dupa felul in care incolteste si creste acest usturoi, se fac prognosticuri de maritis.

Pentru ca spiritele rele sa nu se cuibareasca in case, femeile intorc seara toate oalele si canile cu gura in jos. Scot din soba cenusa calda de peste zi, pentru ca spiritele nelinistite sa nu-si gaseasca adapost la caldura. Alteori, imprastie resturi de piine prin curte, pentru ca spiritele flaminde sa nu caute prin camari de mancare.

In unele zone, in podul casei sint urcate 12 cepe sanatoase, la fel de mari, care sint lasate acolo pina in seara de Craciun, cind se afla rezultatul. Fiecarei cepe ii este atribuit numele unei luni. Cepele care s-au stricat indica luni ploioase sau cu grindina, iar cele care au incoltit luni favorabile recoltei.

La multi ani celor care poarta numele Sfantului Andrei!

Electrica si contorul

Hranisem copilul, eram in al 10-lea cer (stiu ca vorba e cu al 9lea, dar eu asa ma simteam!) pentru ca reusisem sa o fac sa pape mai multa supa crema de legume, cand la usa bate cineva. Intreb cine e , ma uit pe vizor. Erau 2 tipi si mi se raspunde ca sunt de la Electrica, vor sa imi schimbe contorul. Am raspuns ca nu am incredere, ca noua ni l-au schimbat de curand si ca nu am vazut nici un anunt, ei imi repeta poezia. Pentru ca insistau, am spus ca vreau sa verific sa vad daca sunt ok si o sa le dau un raspuns. Am sunat sotul sa imi dea numere de telefon de la vecini, am sunat o vecina, ea nu stia nimic. Am incercat cu administratorul, nu raspundea la telefon. Intre timp chiar am crezut ca au plecat de la usa, mie imi luasera ceva timp verificarile, dar au batut din nou la usa. M-au luat cu " Va trec cu refuz, da? stiti ce riscati daca refuzati?" Intre timp in mintea mea se instalase haosul, copilul urla, eu eram speriata si stresam sotul, caruia ii cer scuze, aia tot continuau sa fie la usa mea. Sotul mi-a dat ideea de a suna la Electrica sa verific daca aia erau intr-adevar de la ei sau nu. Si aici incepe partea pentru care viata in Romania "ne ocupa tot timpul" vorba lui Mircea Badea. Dupa 10 minute de asteptat in telefon si apasat pe o mie de butoane, ca asa e construit meniul lor de relatii cu clientii, un pic "mai simplu", am reusit sa dau peste un operator. Ma prezint, spun problema, iar raspunsul lui este: 

Cititi si Dormi linistit, Electrica vegheaza!

             Mic dejun romantic 

             Incercarile vietii de mama- stecherul 

 

Operator Electrica: - Stiti, aveti un aviz de plata, din 21 noiembrie 2011. 

Clientul isterizat:- Lasa domnule avizul, ca platesc, am uitat de factura, tu spune ce te-am intrebat, ce fac cu astia de la usa mea?

Operator Electrica: -Puteti astepta 2 minute, va rog? sa verificam ceva...

Clientul isterizat: -Ok

Operator Electrica: -Am verificat, contorul dumnevoastra nu a mai fost schimbat de ...mai e un pic si se fac 8 ani, deci trebuie schimbat, de aceea au venit la dvs. 

Clientul isterizat: -Contorul meu a fost shimbat de curand(intre timp mi-am adus aminte si l-au schimbat acum 4 ani fix), dar daca trebuie schimbat, de ce nu ne-a anuntat nimeni? Trimiteti pe cineva la mine la usa, iar eu pe incredere sa deschid si sa ii las sa il schimbe? Vreau sa stiu, ati trimis sau nu pe cineva la noi?

Operator Electrica: - Pai, stiti, firma cu care colaboram schimba contoarele, nu va costa nimic. Puteti sa il schimbati. 

Clientul isterizat (simteam cum imi creste tensiunea, direct proportional cu volumul plansului copilului din dotare): - Cred ca nu ne intelegem, vreau sa imi confirmati ca aia sunt de la dvs sau nu, eu nu am vazut afise, administratorul nu raspunde, cum sa le dau drumul?

Operator Electrica: - Mai incercati la administrator, poate raspunde Pai deschideti si cereti legitimatiile.

Clientul isterizat: Frate, esti nebun? Eu te sun pe tine sa imi spui daca sunt de la voi si tu imi raspunzi ca ar trebui sa deschid si sa le cer legitimatiile? Asta puteam sa fac din prima, daca mi se parea ok si nu mi se parea ceva dubios. 

Operator Electrica: -O secunda, sa mai verific ceva... Daca va este teama sa deschideti, refuzati, dar mergeti totul la centrul zonal sa vedeti daca trebuie schimbat contorul, sa va dau adresa.

Clientul isterizat (in timp ce persoanele de la usa, mai bat de vreo 2-3 ori si intreaba ce se intampla, daca refuz sau nu?) - Deci, daca refuz, nu risc nimic, da?

Operator Electrica: -Nu, nu riscati nimic, totusi mergeti la centrul zonal. 

Clientul isterizat: -Ok, o sa refuz

Operatorul Electrica: -Va multumesc ca ati apelat la serviciile noastre, ne bucuram ca v-am putut fi de ajutor. Va mai pot ajuta si in alta problema? (mesajul standard de final a tuturor operatorilor din call center-uri, ei nu au nici o vina, insa cei care le-au creat, parca le-au compus special sa enerveze clientul apelant)

Clientul isterizat: -Nu m-ati ajutat cu nimic, asta e problema mea. 

Am mers la usa, le-am spus sa plece, ei s-au suparat ca i-am lasat sa astepte atat, m-au intrebat inca o data daca ma risc, le-am raspuns ca da si dusi au fost. 

Cum e posibil sa se intample una ca asta, pe banii nostri, nu as putea sa raspund. Tu, firma de renume, nu esti in stare sa confirmi unui client daca ai trimis sau nu pe cineva sa execute o lucrare, pe care nu ai avut bunul simt sa o anunti, pe care nici nu stii foarte exact cand ai executat-o ultima data.

Si uite asa dupa amiaza mea plina de bucurie si liniste s-a transformat intr -una deloc placuta!

Raluca Uzum- un om, un doctor

Am promis de ceva timp sa scriu despre doctorita care mi-a urmarit sarcina si datorita careia am nascut un bebe sanatos si frumos, fara probleme. Se numeste Raluca Uzum si o puteti gasi la Spitalul Elias si la Sanador. Cu mult inainte de a ramane insarcinata am decis ca vreau sa nasc la Elias si, cum firma ne oferea un abonament la o clinica privata, am fost nevoita sa caut un doctor printre cei de acolo, profitand astfel de consultatii, analize si ecografii gratuite. Singurul medic ginecolog de la Sanador, care lucra si la Elias, era dr Uzum. Fusesem la o singura consultatie inainte de a ramane insarcinata la dumneaiei si mi s-a parut un pic dura, dar m-am tot gandit ca nu o iau acasa si deci, e ok, daca e buna profesional. 

Cititi si 230 de zile 

           Amniocenteza-o experienta deloc traumatizanta

           Intalnirea cu Alice

Prima ecografie, insarcinata fiind, am facut-o la o alta dr, pentru ca nu am gasit liber la Uzum. Dr era de la Polizu, foarte draguta si vorbareata, dar am citit despre ea pe net lucruri nu foarte imbucuratoare si nu am continuat sa merg la ea. Cand am ajuns la dna dr Uzum mi-a spus ca nu vrea sa ma ia pentru ca nu vrea sa fure pacientii nimanui. I-am explicat ca eu nu sunt pacienta nimanui pana in prezent si prin urmare, as dori sa imi urmareasca sarcina. Si a urmarit-o cu foarte multa atentie. Eu  asa cum am mai scris, am avut o multime de probleme in sarcina, dar m-a incurajat mereu si mi-a fost alaturi. Stiu ca sunt dr care nu fac ecografiile, insa eu pe toate le-am facut la ea si, desi multi se feresc sa spuna sexul copilului la eco de 12 saptamani, mi-a spus ca o sa am fetita si asa a fost. De fiecare data cand mergeam la consultatii stia exact care sunt problemele mele, inainte sa se uite pe fisa, stia ce o sa am (fetita). 
Pana in saptamana 25, cand am facut cerclajul, mie mi s-a parut tot rece cu mine, insa profesional nu aveam ce sa ii reprosez. Ei bine, nu e  asa, chiar deloc. De cand m-a internat pentru cerclaj mi s-a parut cu totul alt om, un om cu un suflet minunat. M-a incurajat inaintea operatiei, m-a tinut sub observatie vreo 3 zile, desi in alte spitale se sta doar o zi , a vrut sa se asigure ca imi este foarte bine si apoi mi-a dat drumul acasa. Evident, a venit si momentul "darului", desi citisem ca nu primeste nimic si fusesem atentionata si de o "sursa" din interior ca dna dr nu accepta bani sau alte daruri. Ei bine, nu a primit nimic, s-a si suparat ca am vrut sa ii dam ceva. Noi am incercat, stiti cum e cu doctorii in Romania, nu trebuie sa va povestesc eu. Din acel moment am simtit-o altfel si cred ca si ea ne-a simtit altfel. Cand am mers la urmatoarea consultatie i-am dus un buchet de frezii, sunt florile preferate, informatie primita de la aceiasi sursa, careia ii multumesc mult acum.
Cand am ajuns in saptamana 36, m-a intampinat cu un zambet si mi-a spus: " dna am ajuns pana aici, de acum incolo se poate intampla orice, bebe e bine, se poate naste oricand." Nu stiti cat de bine mi-au facut aceste cuvinte! 
Desi aflasem cu 2 luni inainte sa nasc ca dna dr va pleca la un congres chiar in saptamana mea 39-40, i-am spus foarte hotarat, ca nu stiu cum, dar eu vom naste cu ea. N-am uitat ca mi-a spus ca 18 iunie este ultima garda si ca de pe 21 nu mai este in spital. Ma gandeam cu frica sa nu treaca data si eu sa nu nasc. Ei bine, bebe a avut grija si de aceasta ultima dorinta a mamei si s-a hotarat sa vina pe lume in saptamana 38. Ne-am externat chiar pe 18 iunie, ultima garda inainte de congres. 
Nasterea la mine a fost iar o intreaga poveste, cu suisuri si coborasuri, dar care s-a terminat intr-un mod fericit. Pentru ca am avut facut cerclaj si un col plin de fitze, dilatatia nu a fost mai mare de 2 cm, desi bebe dadea semne ca vrea sa iasa. Am stat o zi si o noapte in sala de travaliu. Apropo, foarte civilizata la Elias , sunt doar 2 paturi in sala de travaliu si nu mai trebuie sa suporti plansul, durerile, tipetele altor viitoare mamici. Cand a plecat acasa, m-a incurajat si mi-a spus sa stau fara grija, la orice ora se va intampla fericitul eveniment, va fi sunata si va veni imediat. Evenimentul nu s-a intamplat in noaptea aceea, ci abia a doua zi. Dupa raport, a venit imediat la mine, m-a luat pe salon , mi-a explicat ce se intampla, mi-a vorbit frumos si m-a incurjat tot timpul. Pentru ca lucrurile s-au precipitat un pic, m-au bagat la cezariana in ziua respectiva la pranz si am nascut fara probleme. Insa, a fost alaturi de mine si trebuie sa spun ca nu mi-a fost o secunda frica pentru ca mi-a dat increderea de care aveam nevoie. Dupa ce m-au adus de la terapie intensiva, a venit imediat la mine sa vada cum ma simt, m-a invatat sa nu mananc nimic pana a doua zi, pentru ca o sa ma doara operatia, sa beau doar lichide si mi-a repetat de cateva ori sa pun copilul la san imediat de cum o vad. 
M-a tinut o zi in plus fata de restul fetelor care nascusera in aceiasi zi cu mine, sa imi termine tratamentul cu antibiotic in spital si sa fie sigura ca sunt ok si nu sunt complicatii. 
Am uitat sa spun ca la Elias sunt 2 sectii de gineco, una a dr Vladareanu, unde sunt toti dr cunoscuti din Elias si una a dr Razvan Mateescu, unde este dr Uzum si unde eu am fost internata. Desi sectia unde lucreaza dr Uzum, nu arata la fel de modern ca cea a dr Vladareanu, desi te obliga sa porti camasile de noapte din spital (un lucru bun din pct meu de vedere, chiar daca sunt mai uzate), este foarte curat si ai parte de asistente foarte dragute, care te ajuta de fiecare data cand ai o problema. 

Din septembrie avem abonamente la o alta clinica privata, despre care am scris aici, eu, insa o sa merg in continuare la Sanador, la dr Raluca Uzum, un om nemaipomenit cu un suflet mare si un profesionist pe care il recomand cu toata increderea. Daca va fi sa fie un al doilea bebe, desi e destul de prematur, va fi sigur tot cu ea.

Pusculita Mosului e un pic mai plina

Asa cum am povestit aici, fetele de la Because we care, au hotarat sa vina in ajutorul Mosului, in preajma Craciunului mergand la un centru de tineri bolnavi de SIDA si, apoi la doua gradinite din judetul Ialomita. Vineri, spiridusii au avut o zi plina. Au organizat o strangere de fonduri la birou. Cu mic, cu mare, fetele s-au mobilizat si au prajiturit sau au gatit mancarica de post, pentru cei care nu aveau pofta de ceva dulce. 

Cititi si  Buesti, un sat din Baragan. La ei vine Mos Craciun?

              Spiridusii pregatesc Craciunul

              Because we care

Am facut si eu doua prajiturele, a donat si bunica mea vreo 2 feluri si le-am trimis prin Lili. Am regretat ca vineri sotul a lucrat, iar eu nu am avut cu cine sa o las pe Alice. Mi-ar fi placut sa merg si eu la munca, sa le ajut sa strangem cat mai multi bani. Dar acesta e doar inceputul, sigur vor urma si alte astfel de zile si voi fi acolo. 

Au fost multe prajituri, a fost mancare multa, iar colegii au fost foarte generosi. La final, pusculita Mosului s-a adunat o suma frumoasa, ceea ce va permite spiridusilor sa ofere un Craciun un pic mai generos si mai vesel unor copiii sarmani si unor tineri bolnavi. 

Cei care vor sa le ajute sunt asteptati, in continuare, cu mult drag

Cu cantec inainte!

In perioada sarcinii, nu m-am uitat deloc la televizor, pur si simplu simteam ca ma incarc cu foarte multa energie negativa. Prin urmare, de pe la 4 luni am ascultat Europa FM. Pe langa radio, am ascultat de pe youtube multe cantecele pentru copiii, imi dadeau o stare pozitiva, ma binedispuneau. Am tot citit ca lui bebe in burtica ii place sa auda muzica si este ajutat sa se dezvolte, deci am ascultat multa muzica vesela de pitici. Dupa ce s-a nascut Alice, am primit un ursulet cantator, ii puneam mereu sa ii cante si chiar se linistea. L-am uitat la ai mei intr-un weekend si simteam ca am uitat cel mai bun prieten, am dat fuga la magazin si i-am luat o albinuta, care i-a placut la fel de mult.

Cititi si : Dormi linistit, Electrica vegheaza

               Incercarile vietii de mama - stecherul

               Sfaturi practice de la Chicco

Cand au inceput colicii, am trecut in alta etapa, cea in care mami canta pana cand se linistea bebe mic. Si repertoriul era foarte variat: de la elefanti, la broscute oac, la ratuste, la muzica populara, tot ce vrei gasesti la noi. Programul dureaza in functie de cat cere "clientul" zis si copil. Cel mai mult au linistit-o elefantii care se leganau pe o panza de paianjen ... si se leganau..., si se leganau..., si se tot leganau pana ajungeau pe la 20-30 de elefanti? Si ei toti pe o panza de paianjen. Cand mami isi dadea seama ca e pericol de prabusire o lua de la capat si elefantii se urca, din nou tacticos pe panza. Asta a ramas in continuare melodia care o linisteste pe Alice. De fiecare data cand plange, cand e agitata, elefantii se aliniaza precum soldateii, pe panza. 

Acum, la 5 luni, recunoaste melodiile si incepe sa rada la cele care ii plac. Daca plange foarte tare si aude un cantecel cunoscut se opreste macar si pentru cateva secunde si ma urmareste sa vada daca e cazul sa continue sau sa se linisteasca un pic...

De cele mai multe ori se linisteste

Azi am fost la Talcioc

In sfarsit am ajuns in casa dupa o zi destul de aglomerata, dar frumoasa. Printre altele, am fost la Talcioc Urban, care a avut loc la Casa Margaritar. Sunt mamica de 5 luni si am intrat usor, usor in diferite grupuri de mamici pe facebook. Acolo am aflat de Talcioc si tot acolo am aflat si despre cazul lui Bibi, un baietel care sufera de o forma foarte rara de anemie si care are nevoie de un transplant de maduva. Parte buna in cazul piticului este ca s-a gasit un donator, dar pentru ca suntem in Romania, trebuia sa existe si o parte proasta. Parintii au nevoie de 160.000 Euro pentru acest transplant, bani pe care, evident, nu ii au. De la Nicol am aflat de Talcioc. Nicol e o mamica foarte inimoasa, pe care am cunoscut-o pe facebook in timp ce mediatiza cazul lui Bibi, foarte hotarata sa dea o mana de ajutor pentru strangerea sumei. Cum? Prin vanzarea unor produse facute de ea (dulceturi, bentite) si a unor hainute pe care copiii nu le mai folosesc. S-au gasit mamici care au donat hainute pentru a fi vandute la Talcioc, dar si mamici care sa cumpere. Eu, am fost printre cele care au cumparat. 

Cititi si Spiridusii pregatesc Craciunul

             Buesti, un sat din Baragan. La ei vine Mos Craciun?

             Pasiune pentru handmade- Cili

       

Nu fusesem niciodata la un astfel de eveniment si pot sa spun ca mi-a placut foarte mult. Din pacate, am fost pe fuga, nu am putut sta foarte mult, avand un program cam incarcat. Am ajuns acolo, am intrat timida pentru ca nu cunosteam pe nimeni, insa atmosfera era foarte prietenoasa. Desi nu era mult spatiu, locul era plin de mamici, tatici si mai ales pitici, multi dintre ei purtati. Vizitatorii erau serviti cu briose si castane prajite si erau invitati sa profite de ocazii. Cascam ochii pe acolo, cand a venit la un moment dat Nicol si m-a pescuit, ducandu-ma in camaruta in care se vindeau lucrusoare pentru Bibi. Venisem din curiozitate, sa vad cum arata totul, cum se desfasoara, dar mai ales venisem sa dau o mana, ce-i drept mica, de ajutor pentru pitic. 

Primul lucru care mi-a atras atentia a fost o papusica foarte haioasa. Alice, desi are 5 luni nu a primit inca o papusica. Are elefantei, iepurasi, soricei, dar nu o papusica, iar aceasta chiar mi s-a parut ca i se potriveste. De cand i-am dus-o in masina si a fost destul de treaza ca sa realizeze ce are in fata, a indragit-o. E papusica perfecta pentru un bebelusi, e frumos colorata si face si zgomot. Prin urmare, am luat-o. 

Am mai luat o bluzita si o rochita, dar am pierdut o salopeta de vara. Erau atatea hainute dragute, incat pur si simplu am uitat-o, pana cand am vazut-o in mana altor parinti. Am intrebat-o pe Nicol daca o mai are, dar mi-a raspuns ca nu. Nu puteam sa-i ratez dulceturile, ii promisesem ca o sa le gust cu prima ocazie. Eu am ales de caise cu pepene galben, nu mai mancasem pana acum. Am gustat-o in aceasta seara, cand am ajuns acasa dintr-o vizita si ne-a placut foarte mult. La urmatoarea intalnire o sa gust si din alte sortimente, asa sa diversificam un pic, daca tot suntem la acest capitol si cu bebe. 

Mi-a placut Talciocul, a fost altceva in viata nu foarte plina de evenimente sociale a mamicii care sunt.

Spiridusii pregatesc Craciunul

Zilele trecute am vazut primul magazin impodobit de Sarbatori. M-am bucurat ca un copil, am intrat in el, am vazut care e oferta, ce-i drept, nu foarte diferita de alti ani. Insa numai gandul ca vine Craciunul, ma binedispune, mai ales ca anul acesta e primul alaturi de bebe Alice.

 Cititi si Buesti un sat din Baragan. La ei vine Mos Craciun?
              O prietenie veche! 
              Pasiune pentru handmade- Cili

Azi am primit de la spiridusii lui Mos Craciun de la Unda Mai oferta lor de cadouri. Mi-a placut mult si m-am gandit sa v-o arat si voua.

http://www.undamai.com/files/oferta_Unda_Mai_CRACIUN_2011.pdf 

Buesti, un sat din Baragan. La ei vine Mos Craciun?

Sunt 10 ani de cand am fost acolo prima data. Buesti e un sat uitat de lume, in Baraganul prea secetos vara si prea batut de vant si viscol iarna, la 20 km de cel mai apropiat oras, Slobozia, judetul Ialomita.

Legatura oamenilor de acolo cu lumea este facuta de trei autobuze, mai bine spus "rate", in care vara mori de cald, iar iarna mori de frig. Uneori, iarna rata se opreste in campul viscolit pentru ca ingheata motorul, iar pasagerii pornesc pe jos. 
Doctorul vine de doua ori pe saptamana, marti si vineri, in restul zilelor, ai face bine sa nu te imbolnavesti. E un doctor venit din Republica Moldova si deserveste inca doua sate ale aceleiasi comune, Albesti si Marsilieni, in zile diferite. Farmacie nu au in sat, pentru o reteta compensata sau nu, oamenii din sat ar trebui sa plateasca 12 RON, transportul pana in Slobozia. 

Copiii din sat sunt mai norocosi cand sunt mici, insa norocul piere odata cu inaintarea in varsta. Merg la gradinita si scoala primara in sat, iar pentru a urma cursurile gimnaziale se duc in satul vecin, vreo 4-5 km. Vara circula cu "scolarita", o masina care ii duce si ii aduce de la scoala, iarna insa lucrurile se ingreuneaza. La orice ninsoare, polei, pornesc pe jos, deoarece "scolarita" nu poate urca o panta destul de abrupta care leaga cele doua sate.

Cititi si Mamica si gradinita 
             Because we care 
          O prietenie veche

Parintii, cei mai multi nu au un loc de munca, traiesc din agricultura, ajutorul social sau din alocatia copiilor. In Slobozia, ar fi si greu sa gaseasca un job dupa inchiderea mai multor fabrici, chiar si cei care locuiesc in oras, au o problema cu asta. 
Din aceasta cauza, copiii sunt sarmani, multi vin la gradinita incaltati in tenisi in plina iarna, imbracati cu geci subtiri, uneori rupte, care le-au ramas de la fratii mai mari. Dar le place sa mearga la gradinita, le place sa invete poezii, cantece, le place sa puna muraturi cu doamna, sa fac un pic de compot, sa mearga la padure primavara si sa culeaga ghiocei, sa participe la concursuri. Multi nu au banuti de pachetel, nici vorba de banuti pentru a participa la concursuri, desi sunt isteti si ar putea castiga. 

Cand unul lipseste de la gradinita, doamnei ii vin in cap doua intrebari: a racit sau i-a spalat mama hainutele si nu au avut timp sa se usuce. 

Impresionat de povestea lor, Mosul le-a rugat pe fetele de la Because we care sa il ajute sa le faca lor şi copiilor din Marsilieni, un sat la vreo 10 km distanta,  o surpriza de Craciun. Prin urmare, pe 10 decembrie, speram ca sania Mosului se va opri si in curtea gradintelor din Buesti si Marsilieni incarcata cu multe bunatati, jucarii si hainute. Pentru cei care vor sa il ajute pe Mos cu banuti, jucarii sau hainute de la copii lor, sunt rugati sa ia legatura cu Ramona, Lili sau cu mine.
Dupa ce isi vor fi trimis scrisorile catre Mos Craciun, asa cum fac in fiecare an, in a doua saptamana din noiembrie, o sa trag cu ochiul peste ele si o sa va povestesc si ce isi doresc acesti copii minunati.

La multi ani Mihaita!

O zi pe an Rares este Mihaita. Prin urmare, ii uram La multi ani! cu sanatate, noroc si multe bucurii si ii dedicam o melodie foarte draga lui. 

Melodia este si pentru toti cei cu numele de Mihaela, Gabriela, Mihai si Gabriel.

La multi ani tuturor!

Intalnire cu Regina Maria -clinica (episodul 2)

Daca ati crezut ca aventurile mele la Regina Maria- clinica, au luat sfarsit, asa cum am crezut si eu, va spun ca ne-am inselat amarnic. Dupa cum am povestit aici, desi am vrut sa ii fac lui Alice o cultura de fungi de pe limbuta si un exudat nazal, dr Grama Roxana mi-a dat trimitere sa fac doar exudatul nazal. Zis si facut. Pentru ca e o clinica respectabila, am primit un cod de acces si un cod de analiza, pentru a putea avea acces singura la rezultat, dupa 5 zile. Din a 3 a zi, nerabdatoare, am tot verificat, nici un rezultat afisat. Am tot incercat vreo 7 zile lucratoare, dupa care, sigura ca sistemul lor are o eroare, am dat un telefon . Acolo, surpriza!

Receptie RM: - dna, vad ca ati facut si un un exudat faringian.

Mama: Dna, eu am facut un exudat nazal, daca ati facut unul faringian, nu ma intereseaza, eu vreau rezultate la nazal.

Receptie RM: Aveti aici doua analize, in doua zile diferite, pe 26 si 27. Va mai dau un cod de analiza, incercati asa si daca nu merge, reveniti. 

Mama: Noi am facut un exudat doar pe 26, va rog sa imi dati noul cod si sa terminam odata. 

Cititi si Intalnire cu Regina Maria- clinica

          Indiferenta fata de mamici

           Amniocenteza- o experienta deloc traumatizanta

 

Am luat noul cod, introduc, nici un rezultat afisat. Simteam deja cum imi creste pulsul si presimteam ca o sa ma stapanesc cu greu sa nu fac un scandal monstru. Deci, in dreptul nostru apar 2 analize si nici una nu este gata, cam cum vine treaba?

Sun din nou , explic din nou totul si mi se face legatura, dupa vreo 10 minute de asteptare in telefon, catre Clinica din Sun Plaza, acolo unde si facusem analiza. O voce suava se aude in telefon:

Receptie Sun Plaza: Buna ziua dna, ne cerem scuze, saptamana trecuta am gresit analiza, in loc de exudat nazal am luat un exudat faringian. Nici dvs nu ne-ati spus nimic...

Mama: eu, ce sa spun? ca nu stiti sa luati un exudat nazal de la un bebelus? Eu ar fi trebuit sa stiu cum se ia aceasta analiza?

Receptie Sun Plaza: Nu...dar am intrebat si pe dna dr (n.r. Grama Roxana), daca sa va rechemam in clinica sa luam si un exudat nazal, dar ne-a spus ca nu e necesar, poate ramane asa, daca nu aveti nimic impotriva.

Mama: Pai cum sa ramana asa, daca eu am nevoie de un exudat nazal pentru ca ii curge nasul, nu o doare in gat?

Receptie Sun Plaza: Deci doriti sa reveniti si sa luam un exudat nazal, da?

Mama : Evident ca vreau sa vin sa facem exudatul. Si acum, pe cel faringian, de ce nu apare pe site? de ce nu il pot vedea, va rog sa mi-l trimiteti urgent pe email.

Asta am patit in "minunata" clinica cu si mai "minunata" doctorita. Deci, daca am prelevat gresit, lasa asa, poate nu isi da seama, poate nu mai e nevoie, poate uita si nu mai intreaba. 

Iar doctorita, nu am cuvinte sa exprim ceea ce simt pentru ea. Dupa ce ca s-a purtat total neprofesionist in consultatie, dupa ce ca nu mi-a dat sa fac toate analizele solicitate atunci cand cei din laborator gresesc (ceea ce se poate intampla) accepta greseala si intr-o atitudine tipic romaneasca, incearca sa ascunda gunoiul sub pres. Nu mi-a dat acum aproape 2 saptamani trimitere (am nevoie de ea sa o pot face gratis, asa prevede contractul) pentru un raclat lingual deoarece mi-a spus ca e un virus si nu iese la analiza. Mi-a dat tratament, in urma caruia lui Alice i-a fost doar un pic mai bine doua zile. Dupa doua zile de cand am terminat de administrat ceea ce ne-a dat, a avut inca trei eruptii de bubite pe limba. Puteti sa va inchipuiti ca abia mananca, o ustura groaznic si plange foarte mult. Azi dimineata am revenit in clinica, mi-au facut exudatul nazal si am cerut sa mi se faca si cultura de fungi de pe limbuta, fara sa mai tin cont de dr care imi recomandase sa nu fac aceasta analiza, ca "sigur trece cu ce i-am dat". 

Din cauza incompetentei ei suferinta a fost prelungita cu cel putin doua saptamani.

Jurnal de bord- diversificarea- supa de legume

Prima etapa a diversificarii continua cu succes, as putea spune. De cand am renuntat la a-i mai "administra" copilului sucul cu lingurita si am inceput sa ii dau piure de mar a inceput sa manance din ce in ce mai bine. Am avut si o mica problema, marul era usor prea acid pentru stomacelul tinerei domnite si, prin urmare, am fiert marul si para. Asta mancam noi acum, mar si para fierte si rase pe razatoarea speciala. Avem zile in care mancam mai bine, altele in care mancam mai prost. Astazi am adaugat si doi biscuiti, maine punem poate trei. Am vazut ca i-a placut combinatia si vom continua asa. 

 Cititi si Jurnal de bord- diversificarea- prima zi

             Jurnal de bord- diversificarea- ziua 5

             Intalnire cu Regina Maria- clinica

 

Pentru ca am depasit cu bine primul hop, am trecut la al doilea: supa de legume. Pentru ca orice suc nemancat cu lingurita e un pas inainte, am hotarat sa ii dau supica din biberon. Avem patru zile de cand mancam supica strecurata. Nu a mancat foarte multa, cel mai mult au fost 75 ml, restul am completat cu laptic. Astazi mi-am luat inima in dinti, am pus supa cu legume la blender si am incercat sa ii dau. Succesul nu a mai fost la fel de mare, a manca doar 25 gr, sper totusi ca maine si in zilele care vor veni sa manance mai bine. Asta daca reusim sa scapam de afta din gurita.

Trucuri folosite: cantece, strambaturi, vorbit cu jucariile atarnate de leagan.

Indiferenta fata de mamici

Observam in drumul meu zilnic catre birou o atitudine destul de ostila fata de gravide, in metrou si in RATB. Ma tot intrebam chiar nu se poate ridica nimeni sa ofere un loc unei viitoare mamici, care isi arata mandra burtica, dar , pe care statul in picioare si mersul pe jos o obosesc asa mult. Si nu mi s-a intamplat o singura data. Ce m-a mirat foarte mult este ca femeile nu ofera aproape niciodata un loc gravidei. Nu am inteles de ce, pentru ca in mod normal ele ar trebui sa fie primele care inteleg starea acesteia. Se presupune ca au trecut printr-o sarcina si stiu despre ce e vorba. Dar nu. Ori intorc capul in alta parte, ori privesc cu insistenta burtica tinerei mamici. Pentru ca am stat la pat in sarcina nu m-am intalnit cu aceasta situatie, dar sunt sigura ca majoritatea mamicilor au trecut, macar o data prin asta. 

Citeste si Incercarile vietii de mama-stecherul 

                 Sfaturi practice de la Chicco

                 Mamica si gradinita

Cu doua situatii usor neplacute ma confrunt de cand am devenit mamica. Ambele se refera la plimbarea zilnica a a bebelusului. Prima, si care ma deranjeaza cel mai mult, este parcarea masinilor fix in zona in care nivelul trotuarului este coborat. Soferii par sa nu inteleaga ca acel loc este creat special pentru carucioare cu  bebelusi/copii sau pentru oameni cu dizabilitati, care se deplaseaza in scaune.

A doua se refera la patrunderea in piata, magazine, unde nu ti-ar deschide/tine nimeni usa de la intrare. Te chinui tu cum poti, tii usa cu piciorul, tragi carutul, daca ai noroc mai are si o mica treapta la intrarea in magazin, ca sa iti strice toata ziua. Mi s-a intamplat si sa tin usa  cu piciorul si pana sa ajung la carucior, sa il apuc si sa il trag inauntru, sa treaca persoane pe langa mine si sa intre in magazin. Fara nici un multumesc. Si iar vin si spun ca am observat ca femeile nu sar deloc in ajutorul femeilor. 

De ce oare?