Credit foto: Alice Andrei
Anul acesta școala începe pentru Alice într-o clădire nouă, cu colegi și profesori noi. Cum se simte ea zilele acestea? E plină de emoții, îi este teamă de acest început, dar o văd și nerăbdătoare să înceapă. Are nevoia să discute despre ce și cum simte, ce temeri are, ce își propune pentru primul an în noua școală. Am avut serile trecute o discuție despre începutul școlii și mi-am amintit cum a început grădinița/școala pentru ea în anii care au trecut.
Pregătirea pentru grădiniță a început cu câteva luni înainte cu anunțul că a fost înscrisă la grădiniță și că din toamnă, de la ora 8.00 până la ora 12.00 va merge acolo. I-am spus ce impresie mi-a făcut mie grădinița, că era frumos decorată cu desenele copiilor, că doamna directoare e blândă și tare drăguță. Am început să povestim cum va fi când va merge acolo, am făcut plimbări prin zona grădiniței să se obișnuiască cu clădirea. Am fost într-o zi să o întâlnim pe doamna educatoare, am ajuns însă târziu, doamna plecase, dar a putut să vadă sala de clasă și asta a ajutat-o.
Mi-aduc bine aminte prima ei zi de gradiniță: avea o rochiță colorată și și-a dorit să îi fac 2 codițe. Avea părul destul de scurt, dar insistența ei m-a făcut să prind cumva părul, așa cum își dorea. Mi-am dat seama că așa se simțea ea mai puternică, mai pregătită pentru acest început. Noi, părinții, eram super emoționați, era un început și pentru noi. A ajuns prima în clasă și din momentul în care a intrat și a văzut-o pe doamna Mirela, care i-a vorbit frumos și cald, a plecat de lângă noi, a început să se joace . A găsit repede două aripioare de fluture pe care le-a purtat mult timp la grădiniță. Îi plăceau mult fluturii și întâmplarea a făcut ca ea să fie la Grupa Fluturașilor.
Mă uit din când în când la pozele cu ea din prima zi de grădi și mă minunez de fiecare dată câtă putere stă într-un om atât de mic. Ce îmi mai aduc aminte din prima ei zi la grădiniță este zâmbetul doamnei educatoare care transmitea căldură, blândețe și bunătate. Știu că atunci când am văzut-o m-am liniștit și am simțit că totul va fi bine și chiar așa a fost.
Prima zi de școală a fost puțin diferită. Și-a dorit să prindem părul în două codițe și a plecat încrezătoare spre școală. Însă, mulțimea copiilor din curtea școlii a speriat-o în primă fază. A fost agitată, temătoare, nu voia să stea alături de viitorii colegi și domnul învățător în curtea școlii. Ne-am retras într-un colț, am ascultat-o, am încurajat-o și a prins curaj. Când a ajuns în clasă s-a relaxat, s-a așezat în bancă.
Pregătirea pentru școală a început cu vizitele la cele două școli din apropiere atunci când s-au organizat Zilele Porților Deschise, cu discuții lungi despre cum va fi la școală, cum vor fi colegii, despre domnul învățător.
Din prima zi de școală și acum povestește că domnul învățător i s-a părut amuzant, că a făcut glume și i-a învățat pe ceasul din clasă când vine pauza și se pot ridica din bănci. Primele zile de școală nu au fost ușoare, a resimțit lipsa doamnei educatoare, a grădiniței, a colegilor. Ușor , ușor s-a adaptat și și-a găsit locul în clasă.
Anul acesta și-a dorit mult să studieze la Liceul de Arte Nicolae Tonitza. După discuții lungi, cu multe argumente, a reușit să ne convingă să o susținem. A dat examene, le-a trecut și de luni e elevă în clasa a V a Liceului. Dacă și-a dorit să studieze desenul și a muncit atât să ne convingă, nu înseamnă că nu are emoții, că nu are temerile ei, că îi este ușor.
Ce am observat față de anii trecuți este că vorbește mai ușor despre ceea ce simte, știe să numească emoțiile care o încearcă și și-a definit bine și obiectivul pentru clasa a Va. Nu are legătură cu rezultatele la învățătură, ci cu integrarea ei în clasă, cu găsirea unor prieteni.
Cât despre noi, părinții, avem emoții: începe un nou drum, complet diferit de parcursul nostru școlar, cu un domeniu nou pentru noi. La care se adaugă și partea organizatorică, liceul se află departe de casă, deci va avea nevoie de ajutorul nostru cu drumul zilnic către școală, nu va mai merge la afterschool, se va întoarce acasă pentru masă și lecții. Le luăm pe rând cu răbdare și cu gândul că se vor așeza ușor, ușor și ea își va găsi locul și aici.
