Miroase deja a vacanță la mine. Încerc să mă concentrez pe studiu și planuri de viitor, dar mintea îmi fuge pe plajă sau la munte. Dintotdeauna am spus că îmi plac concediile la munte, poate și pentru că o parte din vacanțele de vară le petreceam la Moeciu, la bunicii mei. După foarte mulți ani, anul acesta nu mai merg la mare în vacanță și ghiciți de cine mi s-a făcut mie dor? De marea albastră, cu valurile ei liniștite la apus.
Astăzi nu e despre mare, ci despre vacanța alături de copii, oriunde am petrece-o noi. Am observat de câțiva ani că avem tendința de a ne pregăti de vacanță cu o seară înainte de a pleca la drum. Când am realizat faptul că intram în vacanță direct din birou, cu o oprire scurtă prin casă pentru a pregăti bagaje, am hotărât să îmi iau măcar o zi de concediu înainte de a pleca. Pe mine anul trecut m-a ajutat să am o zi de concediu înainte de a pleca cu ai mei. Faptul că am reușit să îmi spăl toate rufele, să le calc, să îmi fac bagajele la timp, mi-a oferit un confort psihic și m-a ajutat să intru un pic mai relaxată în vacanță.
Dacă nu reușim să ne luăm câteva zile libere, înainte de a pleca la munte sau la mare, e ok. Însă trebuie să ne setăm așteptările despre primele două-trei zile de vacanță la această realitate. S-ar putea să fim agitați, cu gândul la ce am lăsat nerezolvat la birou, nervoși. Obosiți suntem sigur, că a trecut deja jumătatea anului și organismul ne cere o pauză. Mai trebuie să ținem seama de faptul că, fără fim conștienți, copiii vor oglindi toată neliniștea noastră și îi vom vedea mai nervoși și mai agitați.
Așa cum noi avem emoții că plecăm în vacanță, că nu știm cum va fi, că mergem într-un loc nou, ar trebui să realizăm că și ei simt la fel. Dacă nouă ni se pare drumul lung și obositor, cum credeți că li se va părea lor?
Ca adulți, avem nevoie de o zi, două de adaptare la noul loc, dar și copiii vor avea nevoie de acest timp, poate chiar mai mult, depinde de fiecare.
Ar fi important să încercăm, pe cât posibil, să păstrăm rutina de acasă: ora de somn, ora de masă, somnul de la prânz, dacă el mai există. Păstrarea rutinei îl ajută pe copil să se adapteze mai ușor noilor condiții.
În pregătirea vacanței cred că e important să avem o discuție cu copiii despre locul în care ne vom petrece vacanța, cu ce ajungem acolo (mașina personală, tren, avion), cât vom sta acolo, cum va fi împărțit programul, cu cine mergem, unde vom mânca. Pe lângă prezența noastră, faptul că știu unde merg, la ce să se aștepte, le dă un sentiment de siguranță și liniște.
Cred că pentru copiii mai mari (peste 3 ani), putem iniția discuții mai ample despre petrecerea vacanței. Spre exemplu, fiecare membru al familie poate alege unde vom mânca sau ce ne vom juca. Sau poate le stârnim curiozitatea să caute informații despre o localitate pe care urmează să o vizităm și să fie ghid pentru ceilalți.(exercițiu pentru copiii mai mari de 7-8 ani)
Fiecare membru al familiei poate spune ce si-ar dori să facă în vacanță. Știind ce așteptări are cel de lângă noi, învățăm să ținem cont de ele și să respectăm nevoile fiecăruia. Vacanța este un moment de odihnă, relaxare și joacă pentru fiecare membru al familiei. Ce nu trebuie să uităm este faptul că trebuie să ținem cont de părerile tuturor și să le respectăm. E foarte important ca regulile să se aplice fără excepție membrilor familiei.
Copiii vor simți că părerea lor contează, că sunt ascultați, că sunt valoroși. Vom fi uimiți să vedem cât de implicați și de atenți vor fi la respectarea celor stabilite acasă. Dacă uneori se întâmplă să nu fie așa, le putem aduce aminte cu blândețe cele agreate.
