Gradinita din mediul urban

De trei ani, prin intermediul Asociatiei ERUDIT, sunt "aproape" de problemele cu care se confrunta invatamantul in mediul rural si incerc, prin sponsorizari obtinute sa le ameliorez, alaturi de colege si voluntari. De un an sunt prin Alice, indirect, beneficiar al invatamantului de stat din Bucuresti. Astazi nu o sa scriu despre ce se intampla la tara. Astazi am ales sa scriu despre problemele din mediul urban.

Fac acest lucru pentru ca dupa sedintele cu parintii, experienta anului trecut si sedinta comitetelor de parinti din fiecare grupa cu directoarea gradinitei in care "activam" de aseara, am simtit nevoia sa spun ceva. In ultimul an am aflat, ca parinte care isi achita toate impozitele si taxele la stat de ani buni ca:

• statul roman nu are bani sa igienizeze gradinita prin asigurarea unei zugraveli anuale
• statul roman nu considera necesar sa aloce pentru grupele cu program normal o ingrijitoare la grupa. Apropo, stiati ca la grupa noastra curatenie face dna bodyguard? Dna bodyguard merge cu copiii nostri la toaleta si ii ajuta, alaturi de dna educatoare. Anul trecut cand am avut un caz de scarlatina la grupa, dna educatoare a fost nevoita sa apeleze la ajutorul mamicilor pentru a dezinfecta clasa.
• statul roman pregateste un proiect prin care se vor aloca un cadru nedidactic la 65 de elevi. (cadru nedidactic= spalatoreasa, ingrijitoare, bucatareasa). Gradinita noastra ar "beneficia" de cate o persoana din fiecare categorie, avem doar aproape 200 de elevi inscrisi.
• statul roman nu se ingrijeste ca la o gradinita cu program prelungit sa existe vesela . Anul acesta s-au spart si ultimele cani, farfurii, pe care gradinita , cu ajutorul parintilor le achizitionase anii trecuti. Banii oferiti de stat le-au ajuns pentru cani si castronele din inox . Inoxul care poate fi foarte "atractiv" pentru copii, mie imi seamana a cazarma :(.
• statul roman nu asigura un instalator si un mecanic intr-o gradinita cu aproximativ 200 de elevi si nici banii necesari reparatiilor instalatiilor sanitare, electrice sau de alt gen.
• statul roman nu asigura un mobilier decent, frumos colorat, atractiv copiilor. Anul trecut am avut norocul pentru ca era grupa mica-mijlocie si am avut un mobilier ce parea mai nou. Anul acesta am avut un soc atunci cand am intrat in clasa pentru ca e un mobilier vechi, mai inalt, in care li se agata imbracamintea, le cad spatarele de la scaune.
• statul roman nu asigura strictul necesar de produse de igiena (hartie igienica, servetele, sapun). In fiecare luna ducem la gradinita hartie igienica, sapun, servetele.
• statul roman nu asigura rechizitele necesare desfasurarii in conditii decente a procesului de invatamant.

Astea sunt o mica parte din problemele celor din mediul urban. Nu sunt deloc putine si poate ar trebui ca oamenii, companiile sa isi indrepte privirea si catre gradinitele si scolile de stat din mediul urban. Si ei au nevoie de materiale didactice, rechizite, produse de igiena, vesela, mobilier, table. Si ei au nevoie de bani pentru proiecte didactice , care ar avea consecinte benefice pe termen lung pentru copiii nostri.