Iarna a venit pentru Alice cu o mare schimbare: de doua saptamani doarme singura, in camera ei. Pentru ca implinea in curand 1 an si jumatate, am hotarat sa o separam de noi. Mi-era teama ca o data crescuta, ne va constientiza prezenta alaturi de ea si se va desprinde destul de greu de mami si tati.
In prima faza, am vrut sa o las in camera ei, adica in dormitor, si noi sa ne mutam in sufragerie. Mi se parea aiurea sa o rup de tot ceea ce fusese al ei, de camera in primul rand, pentru ca toate jucariile erau in sufragerie. Insa, dupa o saptamana de somn chinuit pe canapea, am hotarat ca e momentul sa facem o schimbare: sa o mutam pe ea in sufragerie si noi sa ne reluam patul cel odihnitor. Zis si facut!
Sambata trecuta am facut miscarea: am mutat patutul ei, am mutat televizorul si calculatorul in camera noastra si am impodobit un pic sufrageria sa fie mai prietenoasa cu ea.
Probleme pana acum nu am avut cu ea, se culca la aceiasi ora, doarme foarte bine, de vreo 3 seri nici nu s-a mai trezit noaptea si pare ca ii place noua camera. Singura problema a fost la mami care, in prima noapte a dormit greu si parca nu ii venea sa se desparta de pitica. Mi-am infrant cu greu dorinta de a ma reintoarce in dormitor la ea, motivul care m-a facut sa nu fac un pas inapoi a fost ca ea trebuie sa fie independenta si un pas spre independenta ei ar fi si dormitul in camera ei. M-am gandit ca daca ma intorc, ma voi rupe mai greu de ea si mult mai tarziu.
Copilul nu a simtit nimic, as putea spune chiar ca ii prieste :).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu