Pentru ca afara ploua tare urat, cel putin la noi in Bucuresti, m-am gandit sa ne bucuram impreuna de partea a doua a povestirii Cristinei despre vacanta in sudul Frantei.
"
St Tropez este exact ca in filmele cu Louis de Funes. Aici ne-am asezat la o cafenea sa bem o cafea si am mancat un sandwhich si ne-am pacalit platind un mic dejun de peste 20 EUR... Au urmat apoi Ste Maries. ei bine ouahh. Am vizitat parcul ornitologic Pont de Gau. Un adevarat paradis al pasarilor. Este a doua oara cand am vazut pasarile flamingo. Prima data le-am vazut tot anul asta in vara la Viena in parcul din palatul Schonbrunn. Acolo am vazut cateva exemplare si atunci ca si acum m-am bucurat foarte, foarte mult sa le vad. Ei bine aici erau sute de pasari flamingo. Sunt superbe, gratioase, si foarte galagioase. Stau in grupuri mari si merg in apa si pe apa...Da literalmente merg in apa, nu plutesc, avand picioarele foarte lungi, iar totul este atat de gratios incat parca danseaza. Cand se pregatesc sa zboare parca pasesc pe apa si apoi zboara ca un avion. Sau dansul imperecherii, chiar daca nu era sezonul, totusi se mai jucau si ei :)). Isi ridica gatul, capul in sus, isi intind aripile si canta pe limba lor. Era un spectacol intreg, o lume a lor. Nu ma mai saturam privind, facand poze. Am mai vazut si alte pasari, cocori, egrete si multe altele pe care nu le stiu, si sper sa le descopar candva. Locul era special, lumina era de vis, era spre apus. soare , cald, senin. Apoi a doua zi am mai vazut tot in zona Camargue o alta rezervatie de pasari, de data asta era ceva mai specific, pentru cunoscatori (bird watchers), cu observatoare in care poti sta in liniste si astepta sa apara pasarea "minune", specii mai mult sau mai putin rare. Aici vin cei pasionati de acest hobby cu lunete, binocluri, atlase, etc. Mi se pare mult mai relaxant, emotionant si satisfacator sa privesti astfel pasarile decat sa le vanezi. Dar cum fiecare are dreptul la a alege, fiecare alege ce i se potriveste pana la urma. Sa ne intoarcem la Ste Marie, un alt loc in care Dumnezeu parca il binecuvanteaza. O promenada la mare de vreo 20 km, unde poti sa te plimbi pe jos sau cu bicicleta, un mic port, casute albe, micutze, o piatzeta cu multe terase incalzite unde poti manca cam tot ce vrei. Un alt apus minunat de soare. Ce poate fi mai frumos, mai incarcat de emotii decat un apus de soare? Poate un rasarit? Lucrurile care sunt langa noi, in fata noastra sunt cele care ofera fericirea si raspunsurile la intrebarile noastre. La un moment dat am vazut un poster cu o reclama de halloween, in care vedeam tot felul de detalii, era un dovleac mare pe care scria mare 33 si tot felul de alte detalii in fundal. Eu vedeam fundalul, dovleacul, dar nu vedeam 33, apoi mi-a sarit in ochi ca un mesaj, vezi ce este langa tine imediat si apoi detaliile, vezi intai padurea si apoi copacii...
Apoi a urmat Montpellier si Avignon. Montpelier mi-a placut mult, mult, din pacate a plouat. Avignon, orasul papilor - castelul a ars si in interior nu mai era mare lucru, acolo au stat 9 papi timp de aproape 100 de ani in perioada 1300-1400.
La intoarcere la Nice la aeroport, am strabatut Alpii intr-o simfonie de culori. Vroiam sa vad copacii toamna si am vazut cel mai frumos spectacol de culori. A fost un drum de vreo 130 km pe serpentine, de pe un munte pe altul, printre nori, uneori desupra lor, apoi iesea soarele, stanga munti, dreapta munti, in fata munti, in spate munti, si peste tot toate culorile pamantului. Aici era raiul...Intr-un mic orasel, sus pe unul din munti. Urcai pana in varf pe niste trepte de piatra pana la o biserica. Era o cascada aproape de varf. Linistea era coplesitoare. Nu-ti venea sa spui nimic. Era atat de bine asa...in liniste, in sunetul cascadei si al pasarilor. Era minunat.
Am trecut un pic si prin Antibes. Am ajuns la apusul soarelui cand marea era de un bleo - roz, foarte linistita, fara nici un val. Alte culori unice. Ce m-a fascinat in toata aceasta calatorie este ca atunci cand te asteptai mai putin, se deschidea in fata un peisaj de te lasa fara suflare. Era ca o surpriza la care nu te asteptai. Si asta se intampla de fiecare data.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu