Sase luni, o clipa

Au trecut 6 luni fara sa imi dau seama. Acum 6 luni a venit in viata noastra Alice, o bebelusa de 3 kg si 48 cm (m-am cam stresat, recunosc, ca nu are si ea macar 50! Acum are 72, ceea ce e mult pentru varsta ei ). 

Prima intalnire nu mi-a spus mare lucru, ma dureau toate si nu ma prea puteam concentra la ea. Ba mai mult, ma enerva maxim o cojita de pe capul ei si faptul ca nu isi deschidea un ochi. A stat primele 2 zile la terapie intensiva si in inconstienta mea m-am gandit ca nu mai au cei din spital loc in patuturi si de aceea au pus-o pe ea acolo. A stat acolo pentru ca, exact ca si mama ei, avea extremitatile foarte reci mereu si incercau sa o incalzeasca. Primele 2 saptamani am avut ajutorul mamei. 

Cititi si Jurnal de bord-diversificarea- sase luni
             Raluca Uzum- un om, un doctor 
             Indiferenta fata de mamici 

Cand a plecat si a trebuit sa o schimb pentru prima data singura, m-am pus pe plans. Eram prea inceata si Alice a mea incepuse sa tremure de frig. Prima baita facuta de mine si Cristi a fost una usor cam lunga, eram doi parinti neindemanatici, doar nu spalasem vreun bebelus pana atunci. 

Au venit noptile de colici, in care ea plangea, dar in care, dupa ce ii dadeam sa suga, tatal, foarte intelegator cu mine, ma trimitea sa dorm si ramanea el cu pitica. A urmat perioada in care am avut probleme destul de urate pe piele, ea avand o piele atopica, dar s-au rezolvat. 

A venit botezul cu o petrecere de neuitat la Moeciu, unde ne-am simtit foarte bine. Nu a trecut mult de atunci si a inceput sa aiba probleme pe limbuta, niste afte care inca ne mai dau batai de cap. 

Au trecut toate asa repede, nu pot sa spun exact cand. Pot sa spun doar ca :

• a zambit prima data, cumva constient, si nu in somn, la 2 luni si vreo 2 zile,
• a inceput sa doarma toata noaptea de la 2 luni,
• a inceput sa gangureasca pe la 4 luni
• a fost foarte entuziasmata de salteluta cu jucarii agatate de ea tot de la 4 luni
• a inceput diversificarea cu mar si para fierte la 4 luni
• a inceput sa manance bine fructele si legumele de pe la 5 luni si jumatate
• a inceput sa rada de pe la 5 luni
• primul cuvant rostit a fost ma-ma pe 3 decembrie (nu va bucurati prea tare, spune mama atunci cand o doare ceva, plange si cere ajutor. Pentru asta se pare ca sunt mamele facute. Dar, eu tot m-am bucurat foarte mult)
• se bucura cand isi vede jucariile preferate  (elefantica fifi , soricica de la nasica, pingu, emily) de pe la 5 luni si jumatate.
• rade dimineata cand ne vede de la 5 luni.
• sta in leagan de la 4 luni si putin
• incearca sa stea in fundulet de la 4 luni, cu sanse mai mari de reusita de la 6 luni :)
• se intoarce pe burta de la 5 luni
• a luat prima cazatura la 6 luni, fara vreo 2 zile.
• a inceput sa se ridice in leagan pentru a apuca jucariile de deasupra de la 6 luni si putin
• a inceput sa misune prin pat de la 6 luni
• i-a aparut primul dintisor la 6 luni jumatate, pe 1 ianuarie 2012
• a stat prima data singura, cu mamaia la 6 luni jumatate pentru 3 zile si s-a descurat super! Ce-i drept, ca si parintii s-au descurat la fel de bine :)

Si pot sa mai spun ca un copil te face sa te bucuri din nou de fiecare lucru, oricat de marunt ar fi el.

Jurnal de bord- diversificarea- 6 luni

Nu am mai scris nimic despre cum stam cu mancare si trebuie sa recuperam. De la sase luni am introdus carnita si galbenusul de ou. Am inceput cu carnita de pui de curte, fiarta bine si mixata alaturi de legume in piure. A acceptat-o si o mananca bine. Au urmat, la cateva zile galbenusul de ou. Prima zi un sfert, a doua zi o jumatate, saptamana urmatoare 3/4 si un galbenus intreg. Galbenusul il manca de doua ori pe saptamana, iar in restul zilelor carnita. Si galbenusul, ca si carnita, il amestec in piureul de legume. 

Tot de la sase luni am inceput sa ii dau si fructele nefierte, ceea ce e o mare bucurie pentru mine(o jumatate de ora in plus de somn ). Am cumparat biscuiti fara gluten, asa ne-a recomandat dna dr. Ne-a explicat ca glutenul nu este asimilat de stomacelul copilului pana la varsta de 7.5-8 luni. Din aceasta cauza  copilul poate dezvolta intoleranta sau alergii. Deci, am fost frumusel si am cumparat biscuiti fara gluten, ieftini ca braga :( - 18 buc- 19 RON. Am gasit in DM biscuiti Dr Schar. Am vazut acum si la Mega, insa nu i-am vazut pe cei pe care ii folosim noi, deci nu prea stiu cat costa si acolo. Daca aflu, fac un update.  

Tot in perioada asta am introdus si cerealele fara gluten, normal. Noi ii dam de la Nestle, unele cu orez si trei fructe: mar, portocala si banana. Ii dau cereale cu lapte, in biberon.Cand fac 150 ml apa cu 5 masuri de lapte praf pun si 2 masuri de cereale, cand fac 180 ml de apa cu 6 masuri de lapte praf pun 2.5 masuri. Am observat ca mananca mai bine laptele cu cereale, ii place mai mult, mai ales ca am trecut la HA2, care nu ii prea place asa mult. 

Stam bine cu diversificarea si daca Mos Craciun nu s-a indurat sa ne aduca un dintisor, acesta a venit o data cu Anul Nou. Pe 1 ianuarie ne-a iesit primul dintisor. Nu am plans mult, am fost doar un pic mai agitate. 

Ps. In timp ce scriam aceasta postare, am observat ca a aparut si dintisorul nr. 2. Nu intelegeam de ce nu a dormit bine la pranz si e asa agitata. 

Sase luni cu Alice

 

Am vrut sa scriu aceasta postare pe 15 decembrie, atunci cand Alice a facut 6 luni, dar nu am apucat, fiind prinsa cu pregatirile pentru Craciun, cumparaturi, impodobitul bradului.... Sper sa apuc astazi sa postez ceva. Au trecut 6 luni jumatate de cand a aparut in viata noastra un bulgaras mic cu suflet. Daca la inceput, nu stiam ce simt, mai bine zis ce ar trebui sa simt, asa cum am povestit aici, acum pot sa spun ca o iubesc cum nu pot descrie in cuvinte. Mi-e atat de draga! De vreo 2 luni , ne rasfata in fiecare dimineata cu un zambet larg si cu o privire vesela. Asteptam in fiecare zi acest moment, ca niste copii care isi asteapta cadourile de la Mos Craciun :).

Cititi si Intalnirea cu Alice

              Incercarile vietii de mama- stecherul

              Mic dejun romantic

Sase luni alaturi de Alice a fost o perioada plina de provocari, insa nu ne putem vaita. Am inteles, in lunile scurse de cand s-a nascut pitica, ca limitele noastre pot fi duse foarte departe. Nu imi inchipuiam sa am nervii necesari sa cant vesela in fiecare zi, de cel putin doua ori, 6-7 cantecele, poate si mai multe (nu am apucat sa le numar!), pentru ca Alice sa manance sau sa se linisteasca. Cum nu credeam ca am sa fiu asa calma cand ii dau sa manance si ea tine gura inchisa strans, se apuca sa tuseasca (doar sa isi arate nemultumirea!) sau sa stranute, de fiecare data de doua ori, eu continuand calma sa ii servesc masa, desi ea incearca sa ma descurajeze cu fiecare gest. Nu stiam ca pot sa ma scol in fiecare noapte, uneori mai greu, e drept, sa ii pregatesc lapticul si sa ii dau sa pape, fara sa simt vreo frustrare.

A fost o perioada plina, am avut si momente mai grele, dar si foarte multe momente frumoase. Fiecare pas in evolutia ei ne entuziasmeaza atat de mult, cum nu imi puteam imagina. Sunt clipe in care stau si ma uit la ea si nu imi vine sa cred ca e copilul nostru, ca e asa vesela.

Inainte sa o am pe Alice, cand auzeam fraze de genul : "un copil e o minune", mi se pareau usor goale, facand parte, parca dintr-un discurs plin de sabloane. 

Insa acum stiu, simt, vad,  ca : Un copil e o minune, iar noi nu ne mai saturam sa o descoperim in fiecare zi!