In lupta cu primii fulgi de nea

 

Nu am mai iesit afara de ceva vreme, din cauza de vant, de viscol, de ger prea puternic si de lipsa unei saniute. Am avut o incercare intr-o zi cu soare, cu caruciorul, dar mi-am dat seama ca a fost o greseala. Ce-i drept de la mine, de la etajul 7 se vedea totul curatat pe jos, insa pe stradutele  mai mici , care ma conduceau spre bulevard nu era deszapezit. Prin urmare, am carat caruciorul mai mult in brate, am impins la el de nu mai puteam. Am facut cale intoarsa si am ajuns, intr-un final acasa, nu inainte de a rade si gunoierii de la REBU de mine: " nu e de carucior doamna acum. E de sanie!" Sa le explic ca nu avem sanie inca si ca Alice e prea micutza sa stea in ea, nu era cazul, mi-am vazut linistita de impins caruciorul. 

Ieri a nins mult, dar linistit in Bucuresti si spre seara mi-a incoltit in minte ideea ca am putea iesi un pic afara. Am analizat, din casa, evident, situatia de afara, am asteptat sa vina sotul si cand a ajuns, i-am propus sa dam o fuga cu pitica. Prin urmare, la ora la care in fiecare seara noi ne pregatim de baita, aseara, am tras repede hainute groase, ne-am pus caciulile, fularul si am fugit un pic afara. 

A fost prima ei iesire la zapada , o plimbare scurta pe aleea blocului si cateva poze, ca amintire. Ninsoarea deasa i-a dat ceva batai de cap, nu reusea sa faca fata cu clipitul si era pe punctul de a incepe sa planga din cauza fulgilor care o invadau. A rezistat eroic si pana in final s-a obisnuit. 

Cititi si Cu cantec inainte!

             Intalnirea cu Alice

             Prajitura cu fructe

In weekend s-ar putea sa primim vizita lui Rares, iar el mi-a promis ca vine cu saniuta de la munte sa o plimbe pe Alisuca, "papusica" lui. Asa ca, o sa revenim :)